sâmbătă, 4 aprilie 2009

despre incredere

In Epistola I către Corinteni, Sfantul Apostol Pavel ne oferă un imn al dragostei creştine, pe care mulţi l-am citit, îl cunoaştem, dar putin si putini l-am pus in practica:
„De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am [...] Şi de aş împărţi toată avuţia mea şi de as da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseşte.Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte.Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă. Dragostea nu cade niciodată."

Si cum ar putea iubi cineva daca nu ar cunoaste mai intai ceea ce iubeste. Si cum am putea spune ca pe deplin cunoastem ceea ce iubim, daca ne indoim de ceea ce iubim? Ceea ce inseamna ca nu iubim daca ne indoim.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu